Analiză a Consiliului Tineretului din România (articol publicat pe www.romaniacurata.ro)
Centrul pentru Politici Educaționale, Societatea Academică din România și Consiliul Tineretului din România implementează în această perioadă proiectul „Tineri pentru democrație: transparență și bună guvernare în alocarea și gestionarea fondurilor publice pentru tineret la nivelul autorităților locale”. Avocatele Andreea Gligor și Diana Cojocariu au realizat pentru Consiliul Tineretului din România o analiză a limitărilor legislative care a făcut posibilă eschivarea autorităților locale de la obligațiile legale pe care le au în ceea ce privește consultarea și finanțarea organizațiilor de și pentru tineret, redată integral mai jos.
—
Legea tinerilor nr. 350/2006 reglementează cadrul juridic necesar asigurării de condiții adecvate integrării socio-profesionale a tinerilor, conform necesităților și aspirațiilor acestora, instituind o serie de politici în domeniul tineretului.
Din principiile enunțate la articolul 4 din Lege, printre care se numără stimularea cooperării autorităților și instituțiilor publice centrale și locale cu structurile neguvernamentale de tineret şi pentru tineret, prin înfiinţarea de consilii consultative constituite din organizaţiile neguvernamentale de şi pentru tineret de pe lângă fiecare autoritate sau instituţie publică centrală ori locală care gestionează fonduri destinate tineretului, se poate deduce faptul că această lege părea a reglementa un cadru juridic eficient de susținere a tinerilor.
Cu toate acestea, Legea nr. 350/2006 s-a dovedit a fi lacunară în ceea ce privește reglementarea clară a obligațiilor instituțiilor și autorităților publice precum și privind sancțiunile aplicabile în cazul în care prevederile legii nu sunt respectate de către acestea.
Mai precis, art. 10 din lege prevede că ,, (1) Autorităţile administraţiei publice locale şi judeţene asigură cadrul instituţional şi condiţiile necesare pentru participarea tinerilor la luarea deciziilor din domeniul tineretului. (2) În toate problemele ce vizează tineretul, consiliile locale ale comunelor şi oraşelor au obligaţia de a organiza proceduri de consultare cu organizaţiile neguvernamentale de tineret şi pentru tineret, constituite la nivelul respectivei unităţi administrativ-teritoriale. (3) În toate problemele ce vizează tineretul, consiliile locale ale municipiilor reşedinţă de judeţ şi ale sectoarelor municipiului Bucureşti, Consiliul General al Municipiului Bucureşti, precum şi consiliile judeţene au obligaţia de a organiza proceduri de consultare cu fundaţiile judeţene pentru tineret, respectiv a municipiului Bucureşti, precum şi cu organizaţiile neguvernamentale de tineret şi pentru tineret, constituite la nivelul respectivei unităţi administrativ-teritoriale.’’
Se poate constata că legea nu prevede o sancțiune în cazul nerespectării de către autoritățile sus menționate a obligațiilor stabilite în sarcină lor ceea ce a dus ca, în practică, să existe un număr redus de astfel de proceduri de consultare.
Considerăm că stabilirea unei sancțiuni exprese în cazul nerespectării obligației de a asigura cadrul instituțional și condițiile necesare pentru participarea tinerilor la luarea deciziilor din domeniul tineretului, respectiv de a organiza procedurile de consultare, ar duce la determinarea și responsabilizarea autorităților aadministrației pulice locale și județene. Astfel, pentru organizațiile neguvernamentale de tineret și pentru tineret s-ar crea o posibilitate reală de a relaționa cu autoritățile publice și de a le putea prezenta proiecte și propuneri pentru aplicarea Legii nr. 350/2006, și implict pentru ajutorarea tinerilor.
Totodată, o problemă stringentă se identifică în ceea ce privește finanțarea activității de tineret. Conform art. 27 din lege, pentru finanțarea activității publice în domeniul tineretului se alocă anual prin legea bugetului de stat sumele corespunzătoare.
Mai mult, Consiliile judeţene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti, precum şi consiliile locale ale municipiilor reşedinţă de judeţ au obligația de a constitui anual, în cadrul bugetelor proprii, Fondul destinat activităţilor de tineret care se utilizează pentru finanţarea activităţii de tineret a structurilor neguvernamentale de utilitate publică de şi pentru tineret, precum şi a unor activităţi de tineret de interes local, stabilite prin consultarea fundaţiilor judeţene pentru tineret, respectiv a municipiului Bucureşti, precum şi a organizaţiilor neguvernamentale de tineret şi pentru tineret de pe raza unităţii administrativ-teritoriale respective.
De remarcat este faptul că nici în acest caz nu este prevăzută o sancțiune aplicabilă în cazul nerespectării obligației de constituire a Fondului destinat activităților de tineret.
Totodată, nu este reglementată nicio sumă minimă în ceea ce privește cuantumul acestui fond din bugetul propriu al autorităților menționate mai sus, ceea ce a dus la crearea unor situații discriminatorii pentru tinerii din unități administrativ-teritoriale diferite, deoarece au existat unități care au constituit fondul într-un cuantum considerabil, în timp ce alte unități nu l-au constituit deloc.
Pentru eliminarea acestei discriminări precum și pentru instituirea unei modalități clare și echitabile de calcul a sumei care va fi alocată anual fondului de tineret, considerăm că, legea ar trebui să prevadă un procent minim din bugetul propriu al autorităților care va fi alocat.
Stabilirea acestui procent precum și a unei sancțiuni aplicabile în cazul neconstiturii fondului de tineret, ar duce la asigurarea respectării obligațiilor care le incumbă autorităților în temeiul Legii nr. 350/2006.
O altă modalitate de susținere a programelor de și pentru tineret o reprezintă și acordarea de finanțări nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activități nonprofit de interes general conform Legii nr. 350/2005.
Și în acest caz, acest act normativ este lacunar și, mai mult decât atât, conține dispoziții care au fost abrogate încă din anul 2006, ceea ce face ca întregi capitole să nu fie aplicabile.
Mai exact, în ceea ce privește elaborarea, prezentarea și evaluarea propunerii de proiect, anularea aplicării procedurii pentru atrbuirea contractului de finanațare rambursabilă, căile de atac, contravențiile și sancțiunile aplicabile, legea face trimite la OUG nr. 60/2001 privind achizițiile publice.
Acest act normativ a fost abrogat încă din anul 2006, fiind înlocuit de OUG nr. 34/2006 privind achizițiile publice. Această din urmă ordonanță nu cuprinde aceleași reglementări și proceduri precum actul pe care aceasta l-a abrogat. Astfel, încă din anul 2006, Legea nr. 350/2005 prezintă probleme în ceea ce privește aplicarea sa. Mai precis, este vorba de art. 26-28 și art 35-41.
Prin urmare, din cauza faptului că nu există identitate între prevederile celor două ordonanțe, nu se poate considera că în mod automat este aplicabilă OUG nr. 34/2006.
Ca atare, se impune clarificarea situației apărute în urma abrogării OUG nr. 60/2001, în sensul în care să se stabilească dacă se aplică OUG nr. 34/2006 făcându-se trimitere în mod expres la articolele aplicabile și în cazul Legii nr. 350/2005, fie să se elaboreze o procedură proprie aplicabilă strict acestei legi reglementată prin articole din lege și norme metodologice.
Totodată, în ceea ce privește răspunderea autorităților finanțatoare și a beneficiarilor contractelor de finanțare nerambursabile din fonduri publice, este necesar să se stabilească care fapte constituie contravenții precum și sancțiunile aferente acestora deoarece OUG nr. 60/2001 nu mai poate fi considerată cadru de reglementare pentru aceste aspecte.
Având în vedere toate cele expuse mai sus, rezultă cu certitudine necesitatea intervenției legiuitorului în acest domeniu, pentru a clarifica cadrul legislativ aplicabil activitaților de și pentru tineret și acordării finanțărilor nerambursabile în acest domeniu. În acest sens, se impune consultarea organizațiilor neguvernamentale de și pentru tineret în vederea eleborării unei propuneri de act normativ care să poată fi aplicat în concret.
Loading ...