Integrarea și menținerea tinerilor în sistemul educațional și pe piața muncii devine o provocare din ce în ce mai mare și constituie una dintre prioritățile principale ale societăților europene, făcându-i pe mulți observatori să evidențieze riscul ca șansele tinerilor de a avea o viață împlinită și productivă să scadă vertiginos ca urmare a eșecului educațional și șomajului.
România este una dintre țările cele mai afectate de precaritatea tinerilor, fiind una din țările europene cu cea mai ridicată rată a abandonului școlar (peste 18%) și o populație de 400.000 de tineri NEET (care nu urmează nicio formă de educație, nu sunt angajați și nu sunt înscriși în niciun program de instruire), potrivit estimărilor INS[1], deși nu există o evidență certă a acestora. În acest context, așa cum arată și datele publicate de Comisia Europeană în European Youth Monitor 2015, nivelul de implicare al tinerilor în comunitate, în politică precum și în ce ține de activități culturale și sportive, a scăzut considerabil în ultimii ani. Regăsim astfel un cerc vicios al precarității tinerilor care determină o scădere a implicării, care alături de indiferența și uneori nerespectarea legilor din partea autorităților, contribuie la un status quo cu consecințe dramatice pe termen lung, precum reiese și din următoarele date statistice: 
În aceste condiții, implicarea tinerilor este esențială pentru a genera schimbare și pentru a crește nivelul de conștientizare cu privire la faptul că fondurile alocate tinerilor sunt de fapt o investiție în viitorul întregii comunități.
- La jumătatea drumului dintre bună guvernare și implicarea tinerilor
Implicarea tinerilor în elaborarea politicilor publice care vizează sectorul de tineret, în general, și fondurile destinate tinerilor, în mod special este un prim pas în formarea unor noi generații implicate și responsabilizate. Proiectul„Tineri pentru democrație: transparență și bună guvernare în alocarea și gestionarea fondurilor publice pentru tineret la nivelul autorităților locale”, implementat de către Centrul pentru Politici Educaționale (CPEdu) împreună cu Societatea Academică din România (SAR) și Consiliul Tineretului din România (CTR) și propus tocmai acest obiectiv, încurajând pașii în această direcție atât din partea tinerilor cât și a autorităților. Proiectul desfășurat în perioada martie 2015 – aprilie 2016 a avut printre obiective analiza situației actuale a alocării de fonduri de tineret în baza legii 350/2006, legea Tinerilor, în județele din România, promovarea adoptării principiilor bunei guvernanțe în gestiunea acestora și creșterea capacității tinerilor și ONGT-urilor de a se implica în procesele de gestiune ale acestor resurse. Proiectul a găsit sprijin și la nivelul Ministerului Tineretului și Sportului, care nu doar că a preluat concluziile studiilor realizate în cadrul proiectului în vederea modificarii legii Tinerilor, dar s-a și implicat în mod direct prin transmitera unei adrese către toate prefecturile din țară pentru o mai bună aplicare a prevederilor legii în ce privește constituirea unui fond destinat tinerilor și organizarea unui consiliu consultativ pentru stabilirea modului de alocare a acestui fond.
Proiectul s-a axat pe dezvoltarea unor rețele locale de tineri și ONG-uri de tineret care să monitorizeze activitatea autorităților locale iar prin activități specifice de lobby șă le determine să aloce corespunzător și transparent resurse înspre acest domeniu. Impactul a fost unul care a demonstrat că prin implicarea tinerilor și prin inițierea dialogului cu autoritățile locale, investițiile publice în tineri pot crește dincolo de orice așteptări. Cu toate acestea, va fi nevoie cu siguranță de monitorizarea modului în care fondurile acordate vor fi gestionate, alocate și cheltuite
- Exemple de bune practici în implicarea ONG-urilor de tineret în alocarea fondurilor publice destinate tinerilor
Este atât în interesul tinerilor cât și al autorităților ca aceștia să găsească metode prin care să se folosească de pârghia legislativă oferită de Legea tinerilor 350/2006, pentru a se implica în gestiunea fondurilor destinate lor. Aceasta întrucât ei pot promova respectarea principiilor bunei guvernanțe în alocarea acestor resurse și se pot astfel asigura că interesele tinerilor sunt reprezentate în procesul decizional. Contribuind la identificarea nevoilor tinerilor și la promovarea acestora ca priorități în procesul de alocare a fondurilor de tineret, tinerii și ONGT-urile se pot asigura de eficiența și eficacitatea acestor fonduri. De asemenea, ei se pot implica nu doar în procesul de alocare a fondurilor ci și în procesele de monitorizare și evaluare a modului în care acestea au fost utilizate, pentru a optimiza utilizarea acestora pe viitor.
- Vocea tinerilor – rețele de ONG-uri la nivel local și lobby
Experiența anterioară a organizațiilor implicate în proiect evidenția faptul că, deși sunt numeroase inițiativele locale, individuale sau colective, acestea sunt caracterizate prin dispersare și diversitate. Ori pentru a obține modificări legislative și a înregistra succese în relația cu autoritățile publice, s-a dovedit deja că este nevoie de coagularea vocilor tinerilor într-una comună și coordonarea acțiunilor întreprinse de ei în relație cu autoritățile publice.
În cadrul proiectului, au fost formate mai multe rețele de ONG-uri de tineret care au reușit cu adevărat să reprezinte interesele tinerilor și să obțină alocarea fondului destinat tinerilor sau suplimentarea acestuia, după caz. Odată demarat dialogul și, prin apel la prevederile legale, autoritățile locale au fost receptive la cerințele tinerilor și în mai multe județe din țară tinerii vor beneficia în 2016 de un fond de tineret, în unele cazuri pentru prima data, în altele într-un cuantum mai mare, precum regăsim în următorul tabel:
| Creștere 2016 Consiliu Local (față de sumele alocate în 2015) | Creștere C. Județean (față de sumele alocate în 2015) | Crestere totală față de sumele alocate pentru activitățile de tineret în 2015 | |
| Bacău | 300,000.00 | 400,000.00 | 700,000.00 |
| Constanța | 80,000.00 | 200,000.00 | 280,000.00 |
| Iași | 1,000,000.00 | 200,000.00 | 1,200,000.00 |
| Maramureș | 54,000 | 150,000.00 | 204,000.00 |
| Suceava | 100,000.00 | 0 | 100,000.00 |
| Timiș | 815,000 | 0 | 815,000.00 |
| Dâmbovița | 0 | 50,000.00 | 50,000.00 |
| Mureș | 0 | 100,000.00 | 100,000.00 |
| Brașov | 15,000 | 0 | 15,000.00 |
| Cluj | 0.00 | ||
| TOTAL | 2,364,000.00 | 1,100,000.00 | 3,464,000.00 |
În ce privește coalizarea ONG-urilor locale, aceasta s-a reușit prin efortul voluntarilor responsabili cu monitorizarea autorităților locale, selectați în cadrul proiectului. Aceștia au derulat campanii de presă, au organizat mese rotunde, întâlniri cu ONG-uri active la nivel local, au transmis petiții și au fost prezenți al ședințele publice ale consiliilor locale ce au vizat proiectul de buget. Astfel, în judetul Bacau au fost mobiizate 20 de ong-uri de tineret, în Constanța, 6 ong-uri locale de tineret, în județul Iași au colaborat 15 ONG-uri de tineret, iar în Maramureș a fost înființată Federația Organizațiilor Non-Guvernamentale de Tineret (FONT) la care au aderat peste 10 ONG-uri de tineret. În același timp, în județul Timis, fundația de tineret (FITT) în care activează peste 30 de ONG-uri s-a mobilizat pe acest subiect, iar în județul Cluj, 37 de ONG-uri de tineret s-au implicat în relația cu autoritățile pentru obținerea unei suplimentări a fondului de tineret.
Proiectul a demonstrat faptul că organizațiile de tineret pot fi un partner responsabil, bine pregătit și proactiv în relația cu autoritățile locale, rezultatele acestei colaborări având potențialul să schimbe întregul peisaj local prin mobilizarea tinerilor și investiția publică în dezvoltarea personală a acestora și în activități de tineret la nivel local.
[1] http://www.euractiv.ro/fonduri-ue-structurale/Romania-nu-poate-cheltui-32-milioane-de-euro-bani-europeni-deja-virati-pentru-ca-ANOFM-nu-a-facut-inca-baza-de-date-cu-tinerii-someri-1062
Loading ...