Tinerii din România și din alte țări europene: reprezentare, implicare, provocări

1.       Tinerii în Uniunea Europeană

O voce pentru tineri la nivel european

Principalul actor la nivel european care reprezintă o voce pentru nevoile și exigențele tinerilor europeni este European Youth Forum (Organizația Europeană de tineret)[1]. European Youth Forum(EYF) este o organizație non-guvernamentală, cu activitate la nivel european a cărei misiune este de a reprezenta vocea tinerilor europeni la nivelul structurilor decizionale din Europa și de a contribui astfel la susținerea atingerii potențialului maxim al tinerilor. În România, Consiliul Tineretului din România (CTR) este membru al EYF și asigură adresarea nevoilor specifice ale tinerilor din România pe agenda mai largă, europeană

Oportunități, provocări și aspirații ale tinerilor din Uniunea Europeană

În luna septembrie a anului trecut, Comisia Europeană a publicat raportul Youth Monitor 2015[2], un studiu care centralizează date furnizate de Eurostat și rezultatele Eurobarometrelor din perioada relevantă pentru evaluarea implementării Strategiei pentru Tineret a UE (2010-2018)[3].

Raportul a evidențiat o îmbunătățire a participării tinerilor la educație, la nivel european, cu creșterea numărului celor care au absolvit liceul (până la 81.1%) și a celor care au urmat o formă de studii superioare (până la 38%), concomitent cu scăderea procentului abandonului școlar sub pragul de 11%. Aceste tendințe sunt îmbucurătoare întrucât, în viitor, ar putea influența rata șomajului (scade) și implicarea tinerilor în viața civică și în politică. Momentan acestea înregistrează trenduri negative corelate cu perioadele de dificultate în accesul pe piața muncii și de continuă deteriorarea condițiilor de muncă pentru tineri. Astfel, tot mai mulți tineri trăiesc în sărăcie, deși sunt angajați (România are 21.4% dintre tineri în această situație). Mai mult, tot mai mulți tineri se detașează de viața comunității, determinând scăderea ratei de participare a tinerilor la vot, la activități culturale, de tineret sau sportive sau urmarea unor vocații artistice.

Fiecare țară membră a adoptat diferite strategii pentru adresarea acestor provocări, optând pentru o mai largă sau mai redusă implicare a tinerilor în procesele decizionale. În continuare vă prezentăm situația tinerilor în patru țări europene: Irlanda, Germania, Republica Moldova și România.

2.     Tinerii – parteneri sociali ai guvernului Irlandei

Autoritățile din Irlanda se dovedesc a fi receptive la nevoile tinerilor și dispuse să îi implice pe aceștia în procesul de elaborare și implementare a politicilor publice. Nevoile tinerilor sunt tratate cu responsabilitate, în conformitate cu Standardele Naționale de Calitate din domeniu. În Dublin, Administrația Serviciilor de Tineret este cea care gestionează fondurile de tineret și monitorizează proiectele organizațiilor neguvernamentale. Bugetul Administrației pentru 2015 a fost de 1,441,328€.

În negocierea și implementarea programelor naționale, partenerii sociali ai guvernului Irlandei sunt grupați în patru piloni:

1. sindicate,
2. angajatori și antreprenori,
3. agricultori,
4. comunitare și organizații neguvernamentale.

Consiliul Național al Tinerilor din Irlanda (CNTI), ca parte al celui de-al patrulea pilon, propune 4 dintre cei 31 de membri ai Comitetului Național Consultativ pentru Activitățile de Tineret. Îmbunătățirea situației tinerilor și dezvoltarea sectorului activităților de tineret sunt coordonatele urmărite de CNTI în activitățile de advocacy și proiectele derulate.

Unul dintre rezultatele implicării tinerilor în luarea deciziilor a fost lansarea Cadrului Național pentru politicile de tineret 2014-2020 Better Outcomes, Brighter Futures, cu directe contribuții din partea organizației reprezentative de tineret.

3.       Germania – o societate a drepturilor tinerilor

Strategia pentru tineret a Germaniei a fost lansată în 2015 sub motto-ul Handeln für eine jugendrechte Gesellschaft – „Acțiune pentru o societate a drepturilor tinerilor”. Strategia propune implementarea a 42 de proiecte de tineret și a unui mecanism de verificare și de armonizare a proiectelor cu interesele tinerilor. Participarea tinerilor este încurajată până la punctul în care autoritățile nu vor mai putea lua decizii fără a îi implica. În același timp, ca urmare a lansării acestui document cadru s-au creat:

• o rețea a actorilor implicați în procesul decizional;
• o platformă online de dezbatere a politicilor publice de tineret pentru patru regiuni pilot în proiectul ichmache>Politik|

La nivelul Ministerului Federal al Familiei, Persoanelor Vârstnice și Tineretului, a fost înființat un Serviciu Internațional de Tineret care se ocupă cu implementarea Erasmus +, facilitarea contactelor dintre ONG-urilor din Germania cu cele din alte țări, acordarea de asistență în domeniu pentru autoritățile publice și ONGTuri și acordarea de asistență privind posibilitățile de finanțare a activităților de tineret.

La nivel local, un exemplu de bună-practică în gestionarea fondurilor destinate tinerilor este Biroul pentru Școli, Tineret și Sport, din Reutlingen, Baden-Württemberg. În 2015, cheltuielile pentru tineret ale acestui Birou au fost de 3.400.500€, fonduri direcționate către: Consiliul Local al Tinerilor, implementarea proiectelor culturale privind copiii și tinerii, planificarea și desfășurarea unor activități de tineret, participarea tinerilor, facilități pentru tineri, respectiv centre de tineret.

4.       3% pentru tineri în Republica Moldova

În Republica Moldova, legea 279/1999 cu privire la tineret prevede acordarea a 3% din bugetul de stat, respectiv din bugetele autorităților locale pentru programe de tineret. Fondurile de la bugetul de stat pentru 2016 au fost deja alocate prin programul de granturi al Ministerului Tineretului și Sportului, concursul încheindu-se pe 16 ianuarie 2016. Au fost considerate prioritare proiectele ce pot contribui la implementarea Strategiei de Dezvoltare a Sectorului de Tineret pentru perioada 2014 – 2020. Pentru proiectele implementate la nivel local/regional, sumele acordate au fost între 20 000 și 150 000 de lei, iar pentru cele implementate nivel național, între 50 000 – 300 000 de lei. Pentru a putea accesa aceste fonduri, organizațiile se angajează la cofinanțarea proiectelor cu cel puțin 20% din suma totală necesară implementării[4].

Strategia de Dezvoltare a Sectorului de Tineret propune până în 2018:

1. crearea unui număr mai mare de oportunități egale pentru toți tinerii în educație și pe piața forței de muncă;
2. promovarea cetățeniei active, a incluziunii sociale și a solidarității în rîndul tuturor tinerilor.

Mai mult, deși dintre statele Parteneriatului Estic, Republica Moldova are cea mai mare rată de participare a tinerilor, se iau în continuare măsuri pentru mărirea sa, tinerii putând participa acum la luarea deciziilor prin Grupul de lucru Politice Sociale, Educație și Sănătate sau Consiliul Național pentru Participare și prin Comisia guvernamentală pentru polticile de tineret, înființată încă din 2011.

5.       Slabă reprezentare a tinerilor în România

Deși Legea Tinerilor (legea 350/2006) prevede obligativitatea autorităților publice locale și județene de a asigura „cadrul instituţional şi condiţiile necesare pentru participarea tinerilor la luarea deciziilor din domeniul tineretului”, reprezentarea acestora este limitată, fapt ce conduce, în mod evident și la subfinanțarea activităților de tineret. În 2015, conform Diagnozei privind gestionarea fondurilor de tineret la nivel local, sub 2% dintre autoritățile locale au constituit un consiliu consultativ pentru gestionarea fondurilor, iar 30.88% dintre autoritățile locale au constituit fonduri destinate activităților de tineret.

Ministerul Tineretului și Sportului a lansat în 2015, în colaborare cu UNICEF, Strategia Națională în domeniul politicii de tineret 2015-2020, document care recunoaște existența acestor probleme și are drept obiectiv „susţinerea participării active a tinerilor la viaţa economică, socială, educațională, culturală şi politică a ţării[…]”[5]. Pe lângă acest pas, prioritățile MTS pentru 2016 admit nevoia de coagulare a unei mișcări de tineret cu reprezentativitate reală, a promovării voluntariatului cu recunoașterea competențelor dobândite în acest mod și ameliorarea calității lucrului cu tinerii.

[1] Mai multe detalii despre European Youth Forum pot fi găsite pe web-site-ul organizației: http://www.youthforum.org/european-youth-forum/ (ultima accesare: decembrie 2015);

[2]Comisia Europeană, Youth Report 2015, accesibil on-line în limba engleză http://ec.europa.eu/youth/dashboard/index_en.htm (ultima accesare: ianuarie 2016)

[3] Strategia pentru tineret a Uniunii Europene (2010-2018), accesibil on-line în limba engleză http://ec.europa.eu/youth/policy/youth_strategy/index_en.htm (ultima accesare: ianuarie 2016)

[4] Pagina Concursului de Granturi pe site-ul Ministerului Tineretului și Sportului: http://www.mts.gov.md/content/ministerul-tineretului-si-sportului-lanseaza-platforma-wwwproiectulmeumd-pentru-programul-0, accesată la 02 decembrie 2015

[5] Strategia Națională în domeniul politicii de tineret 2015 – 2020: http://mts.ro/noutati/guvernul-romaniei-a-aprobat-strategia-nationala-pentru-tineret-2015-2020/, accesat la 03.02.2016