”Diagnoza privind utilizarea și alocarea fondurilor destinate tinerilor” este un raport privind starea actuală a modului de gestiune a resurselor pentru tineri, în contextul prevederilor legale în vigoare. Documentul a fost realizat de Centrul pentru Politici Educaționale cu sprijinul Consiliului Tineretului din România și al Societății Academice din România în cadrul proiectului ”Transparență și bună guvernare în alocarea și gestionarea fondurilor publice pentru tineret la nivelul autorităților locale” și își propune să ofere o imagine comprehensivă a modului în care sunt alocate și utilizate fondurile destinate activităților de tineret la nivelul autorităților publice locale.
O astfel de imagine lipsea din peisajul politicilor de tineret. În lipsa datelor era imposibilă confirmarea ipotezei conform căreia aceste fonduri nu își ating obiectivele și nu ajung la beneficiarii anticipați de etosul prevederilor legale datorită modului de alocare. Ipoteza echipei de realizare a diagnozei includea observații preliminare cu privire la ineficiența și lipsa de transparență a modului de alocare a fondurilor publice.
Pentru verificarea acestei ipoteze, imaginea oferită de raportul de diagnoză a fost construită din compilarea datelor disponibile (din studii anterioare similare) și a celor colectate în cadrul proiectului, prin intermediul procesului de transmitere, colectare și analiză a răspunsurilor primite la solicitările privind aceste informații, elaborate în baza Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informații de interes public.
Astfel, prin intermediul instrumentului ”Ia statul la întrebări” dezvoltat de România Curată, au fost transmise 88 de adrese oficiale către autoritățile publice locale reprezentate de consiliile locale ale municipiilor reședință de județ și consiliile județene. Inclusiv după o a doua rundă de transmitere, au fost primite doar 32 de răspunsuri de la consiliile județene (CJ) și 36 de la consiliile locale al municipiilor reședință de județ (CL). O primă constatare este legată de faptul că în anul 2015 există încă instituții publice care aleg să nu răspundă solicitărilor în baza legii nr. 544/2001 sau, dacă răspund, nu oferă nicio informație relevantă. Lista ”rușinii” poate fi consultată în raport însă e necesar să îi arătăm cu degetul pe cei care nu au înțeles că lucrează pentru cetățeni și nu sunt administratori ai propriei lor averi. Răspunsurile primite au fost analizate din prisma unei metodologii predefinite în cadrul proiectului ce verifică în ce măsură autoritățile publice (APL) reușesc să respecte cadrul legislativ, să asigure cadrul necesar participării la decizie a tinerilor (prin ONGT-uri), să asigure accesul echitabil la resursele disponibile și să gestioneaze cu responsabilitate față de eficiență și eficacitate, resursele disponibile. Pentru fiecare dintre standardele și indicatorii de performanță stabiliți de metodologie au fost definite un nivel minim de îndeplinire și un nivel de referință – exponentul unei activități proactive a APL-urilor care fac mai mult decât să îndeplinească formal legea, constituindu-se ca exemple de bune practici. În baza acestor standarde și indicatori au fost formulate concluziile analizei, ce sunt prezentate în continuare.
- Doar 32% dintre autoritățile locale respondente sprijină activitățile de tineret prin alocarea unui fond special destinat acestora, conform legii.
Doar 22 instituții publice (dintre cele 68 de respondente) respectă legea[1] și au înființat fondul de tineret conform prevederilor legii 350/2005 . Dintre acestea doar 16 instituții au cheltuit peste 50% din fondurile alocate. Spiritul legii este acela de a determina APLurile să constituie un fond special destinat activității de tineret pe care să îl aloce cu scopul de a crește implicarea tinerilor în comunități și a dezvolta și sprijini activități pe baza nevoilor lor.
- Din cele 10 CJ care au înființat fonduri destinate activităților de tineret, 6 au alocat peste 100.000 de lei și tot 6 au cheltuit peste 50% dintre sumele alocate;
- În timp ce 7 din cele 12 CL care au înființat un astfel de fond au alocat sume de peste 100.000 lei. 10 din cele 11 CL au cheltuit peste 50% din fonduri;
- În 2015, 3 instituții au cheltuit aproape 100% din fondurile alocate, până la data analizei: CL al Municipiului Bistrița, CL al Municipiului Alexandria și CL al Municipiului Baia-Mare.
- Dintre toate autoritățile publice locale respondente, doar 2 (două) se consultă cu societatea civilă într-o structura formala special constituită pe tema activităților de tineret.
Doar 2 instituții respectă legea privind înființarea unui consiliu consultativ care să se implice în gestionarea resurselor publice alocate pentru tineri și să fie alcătuit din reprezentanți ai societății civile (Consiliul Local al Municipiului Baia-Mare și Consiliul Județean Covasna). Alți 3 respondenți au în funcțiune organisme asemănătoare, însă nu respectă legea privind componența structurilor înființate și responsabilitățile acesteia.
- În afara fondului special constituit conform legii, 18% dintre autoritățile respondente (12) alocă resurse financiare pentru activități de tineret. 50% dintre acestea, alocă fondurile pe bază de concurs.
12 din cele 68 de instituții respondente alocă fonduri pentru activități de tineret în afara fondului pentru activități de tineret înființat în baza legii 350/2005, însă doar 6 au organizat în ultimul an concursuri de proiecte, restul fiind alocate direct sau prin parteneriat. Doar 19 APL-uri din cei 68 de respondenți au declarat că afișează pe site-ul propriu informații privind fondurile alocate tinerilor, în afara fondului destinat tineri (prevăzut de legea tinerilor nr. 350/2006).
APL-urile care nu alocă fonduri în acord cu prevederile Legii nr. 350/2006 acuză motive precum: lipsa fondurilor, lipsa unor solicitări din partea ONGT-urilor sau chiar inexistența unor astfel de entități la nivelul comunității pe care o deservesc. Altele consideră că nu este de competența lor să realizeze acest lucru sau că prevederile legale nu ar fi obligatorii. Majoritatea declară că alocă indirect fonduri acțiunilor cu și pentru tineri în acord cu prevederile Legii 350/2005 a fondurilor nerambursabile. Această abordare are o limitare: pentru obținerea acestor fonduri nerambursabile, organizațiile de tineret trebuie să intre în competiție cu alte ONG-uri cu o mult mai mare capacitate și experiență (care nu se adresează specific tinerilor). În acest scenariu, cei care pierd în final sunt tinerii, care beneficiază mai rar de acțiuni relevante destinate specific lor și organizate de ONGT-uri care implică tineri în realizarea lor contribuind astfel la dezvoltarea personală și profesională a acestora.
Pe scurt, în majoritatea cazurilor, autoritățile publice locale nu respectă prevederile legii, adică: nu au înființat un fond destinat activității de tineret, nici un consiliu consultativ de gestionare al acestor fonduri, manifestând o oarecare indiferență față de ONGT-uri. Lipsa lor de încredere în beneficiile colaborării cu acestea este evidențiată de numărul mic al APL-urilor care alocă fonduri suplimentare celor prevăzute de lege (altele decât Fondul destinat activităților de tineret) și nici nu asigură transparență și vizibilitate fondurilor pe care le alocă. Aceasta duce la incapacitarea ONGT-urilor de a se implica în elaborarea și implementarea politicilor de tineret sau în rezolvarea problemelor comunității din care fac parte, demotivarea lor de a colabora cu autoritățile publice și implicit la ineficiența modului de alocare a fondurilor publice destinate lor.
Diagnoza poate sprijini inițiative de îmbunătățire a acestei situații prin punerea în aplicare a recomandărilor finale. Situația actuală nu se poate schimba fără o politică națională care să încurajeze APL-urile să acorde o mai mare atenție activităților de tineret și fără un mai mare interes din partea APL-urilor de a-și transparentiza activitatea. Ne-am fi așteptat ca autoritățile locale să respecte legea și spiritul acesteia însă se pare că, la nivel național, este nevoie de o mai bună reglementare prin elaborarea unor proceduri specifice de aplicare a legii cu alte cuvinte, o ”mură” în gura autorităților locale poate așa vor înțelege.
[1] Legea tinerilor nr. 350 / 2006, Cap. I – Art. 3 și 4; Cap. II – Secțiunea VI, Art. 10; Cap. V – Secțiunea I, Art. 27 și 28;
Loading ...